După 40 de ani de la Montreal 1976, supremația Nadiei Comăneci în gimnastică este pusă, în sfârșit, la încercare de Simone Biles. În ochii americanilor, fosta noastră campioană olimpică a fost deja detronată. Pentru specialiști și antrenori – inclusiv pentru familia Karoly care le-a descoperit pe ambele sportive – părerile sunt împărțite, nimeni nu pare să dea verdictul, dar toți parcă așteaptă un element nou, revoluționar, diferențiatorul care să o distanțeze pe Biles de Nadia… pentru că doar Biles mai poate face diferența.
Nadia Comăneci – argumente pentru titlul de cea mai mare gimnastă a lumii
1) Talentul nativ
Naturalețea pe care a arătat-o Nadia în exercițiile sale de-a lungul timpului a fost foarte rar regăsită ulterior, când gimnastele au devenit mai atletice, exercițiile mai în forță, a dispărut grația. Nadia se înfigea în saltea la fiecare aterizare. Un secret pe care Biles încă nu îl stăpânește pe deplin…
2) Concurența globală acerbă
În mijlocul războiului rece, atunci când a început ea sportul de performanță, lupta cu Rusia, America și alte state tradiționale în gimnastică era dublată de un interes politic mult mai mare, deci presiunea pe sportivi era și ea mai mare. Acest fapt a dus la creșterea concurenței, perfecționarea unor mecanisme. În plus, aria de selecție era mai mare – cel puțin în Europa, deci alt factor care să sporească numărul adversarelor.
3) Lipsa tehnologiei
Nadia nu a avut la dispoziție calculatoare care să o ajute să își construiască trasa perfectă. Nu a avut sisteme avansate de monitorizare (procese de ardere, calcule musculare, regim alimentar făcut cu dieteticieni). Metodele de lucru, opțiunile de antrenament, studiul exercițiilor sau principiile erau mult mai dificile de aplicat pe atunci. Talentul avea un rol mai mare, autenticitatea era mai importantă.
4) Dobândirea statutului prin muncă
Fiind o fată venită din blocul comunist, Nadia era o necunoscută pentru public. Pe vremea aia nu exista Youtube, nu aveam rețele sociale de popularizare rapidă a unui sportiv. Doar televiziunea și presa scrisă puteau transforma o sportivă în vedetă. Azi, orice departament de marketing poate să creeze un nume, un brand, din cineva cu un talent aparte.
5) A dominat pe parcursul mai multor ani
Nadia a reușit să câștige aur la două olimpiade, 1976 și 1980, când avea 15, respectiv 19 ani. Biles are patru medalii olimpice de aur, dar toate sunt obținute în acest an, la Rio.
Iată cele șapte exerciții de 10 reușite de Nadia Comăneci la Montreal, în 1976:
Simone Biles – argumente pentru titlul de cea mai mare gimnastă a lumii
1) Capacitatea de a învăța rapid elemente noi
Despre Simone există multe reportaje pe net. Și în majoritatea – dacă nu în toate – foștii ei profesori, colegele de la diferite loturi sau săli spun același lucru: Simone execută ca la carte un exercițiu nou după doar câteva zile. Aproape orice exercițiu. Alte gimnaste au nevoie chiar și de luni sau ani pentru a reuși același lucru.
2) Inovativitatea
Simone nu s-a mulțumit doar cu execuții de manual, cu limpezime și dificultate ridicată. Are propriile elemente pe care le-a introdus în gimnastică, de exemplu anumiți pași sau diagonale dificile la sol. Mereu se consultă cu antrenorii și încearcă să introducă în prestațiile sale lucruri nemaivăzute.
3) Dominația totală a gimnasticii mondiale
Dacă mulți au dificultăți în a desemna o gimnastă mai bună între Nadia și Simone, toată lumea care urmărește acest sport poate spune cu certitudine că Simone este cea mai valoroasă gimnastă a generației sale. O dominație categorică pe care mulți au comparat-o cu domnia lui Novak Djokovic la tenis.
4) Copilăria dificilă
Un capitol interesant și greu de comparat este copilăria celor două sportive. Sigur că Nadia provenea dintr-o Românie comunistă, cu un trecut familial destul de tipic pentru vremurile respective. Dar drama prin care a trecut Biles în primii ani de viață este de-a dreptul uimitoare. Simone a fost crescută de bunica sa, după ce mama ei naturală, dependentă de droguri și alcool, a abandonat-o. Simone putea să ajungă pe multe căi greșite, dar ambiția și determinarea au transformat-o în ceea ce este azi: cvadruplă campioană olimpică la Rio.
5) Comparația cu Nadia
Orice fetiță care intră în sala de gimnastică o are ca model pe Nadia Comăneci, gimnasta de 10, deși au existat și alte sportive care au luat nota după ea. Românca nu mai este un simplu om, este un mit, este legenda vie a acestui sport. Nadia Este Gimnastica.
Nimic rău în asta până când apare o altă gimnastă ca Simone Biles, una capabilă să conteste adevăruri absolute și să conteste – prin rezultate – clasamentele nescrise ale istoriei. Din păcate pentru Biles, ea va fi mereu comparată cu Nadia, nu invers. Chestie de nuanță… La fel cum Maradona va fi comparat pentru totdeauna cu Pele, iar Messi va fi comparat mereu cu Maradona. Probabil că numai timpul are un răspuns. Acum nu știm câte sportive au intrat azi într-o sală având-o pe Simone ca model, dar știm că toate o au ca exemplu pe Nadia.
Vedem acum și un exercițiu de aur al Simonei Biles de la Rio?