Retrospectiva Jocurilor Olimpice de la Paris

După mai bine de 2 săptămâni în care fanii sportului și jucătorii la pariuri online au trăit cu intensitate întreceri din cele mai populare sporturi ale momentului, o impresionantă ceremonie a pus capăt Jocurilor Olimpice de la Paris 2024. Peste 70.000 de spectatori au asistat la defilarea celor 206 delegații sportive din întreaga lume și la predarea flăcării olimpice orașului Los Angeles, viitoarea gazdă a întrecerii.

Luminile s-au stins, dar au rămas ecourile. Ca la orice întrecere internațională au apărut noi eroi ai sportului olimpic, povești impresionante de viață, dar și numeroase controverse. În rândurile care urmează vom face eretrospectiva evenimentelor marcante ale Jocurilor Olimpice.

Retrospectiva Jocurilor Olimpice: medalii

În absența Rusiei, pentru cele mai multe medalii la Olimpiadă luptau SUA și China. De această dată, lupta s-a dus până la ultima medalie acordată. Echipa de baschet feminin a Statelor Unite a câștigat finala cu Franța și a adus delegației americane cea de-a 40-a medalie de aur.

Egalând China la numărul de medalii de aur, americanii și-au asigurat primul loc în clasament, grație numărului mai mare de medalii de argint. În fapt, la Paris s-a păstrat ordinea de la Tokyo, Japonia ocupând ultima treaptă a podiumului.

România a avut o prezență apreciată la cea de-a 33-a ediție a Olimpiadei de Vară. Țara noastră a terminat pe locul al 23-lea, cu un bilanț de 9 medalii, dintre care 3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz.

David Popovici în proba de 200 m liber la înot, echipajul de dublu vâsle, format din Florin Enache și Andrei Cornea, și barca de 8+1, în componența Simona Radiș, Ioana Vrânceanu, Amalia Bereș, Adriana Adam, Maria Lehaci, Ancuța Bodnar, Roxana Anghel, Magdalena Rusu și Victoria Petreanu, au adus cele 3 medalii de aur.

Ancuța Bodnar și Simona Radiș la dublu vâsle, Roxana Anghel și Ioana Vrânceanu la dublu rame, Ionela Cozmiuc și Gianina van Groningen la dublu vâsle categoria ușoară și Mihaela Cambei la haltere au cucerit cele 4 medalii de argint ale delegației noastre. Medaliile de bronz au fost obținute de David Popovici la 100 m liber înot și Ana Bărbosu la sol, în competiția de gimnastică.

Au impresionat la JO de la Paris

Ca la fiecare ediție a Olimpiadei, și la Paris s-au scris noi povești de succes. Din fericire pentru gazde, una dintre acestea este cea a înotătorului francez Leon Marchand. Acesta a reușit să cucerească 5 medalii, dintre care 4 de aur. El s-a impus la 400 m mixt, 200 m mixt, 200 m fluture și 200 m bras, ultimele două finale disputându-se la mai puțin de 2 ore distanță. Pentru performanța deosebită, el a fost desemnat ultimul purtător al flăcării olimpice la Paris.

Alte performanțe remarcabile:

• Algerianca Kaylia Nemour a câștigat prima medalie de aur la gimnastică pentru o țară africană.
• Coreea de Sud a cucerit toate titlurile olimpice la tir cu arcul
• SUA a câștigat pentru a 5-a oară aurul la fotbal feminin. Această probă figurează de doar 8 ediții în programul olimpic.
• La 42 de ani, luptătorul cubanez Mijain Lopez este primul sportiv care obține 5 titluri olimpice consecutive în aceeași probă (peste 130 kg). Interesant este faptul că acesta nu mai participase de 3 ani la o competiție oficială.
• Înotătoarea americană Katie Legecky a câștigat proba de 800 m liber, adjudecându-și cel de-al 9-lea titlu olimpic din carieră.
• Thea LaFond a cucerit prima medalie Olimpică pentru Dominica după ce a câștigat la triplusalt
• În proba de 200 m, atletul Letsie Tebogo a cucerit primul titlu olimpic pentru Botswana
• Santa Lucia a cucerit prima medalie olimpică de aur prin Julen Alfred la 100 m feminin.
• Adriana Ruano Oliva, la Tir sportiv talere, a câștigat prima medalie olimpică de aur pentru Guatemala, stabilind și un nou record olimpic.

La întrecerile din Franța au fost doborâte multe recorduri olimpice. Printre performeri s-a numărat și compatriotul nostru Ionuț Chirilă la canoe simplu 1000 m. Din păcate, acesta nu a reușit să se califice în finala probei. Cel mai important record olimpic a fost bătut de etiopianul Tamirat Tola în proba de maraton.

Nici recordurile mondiale nu au fost în siguranță la Paris. Multe dintre cele mai bune rezultate au fost corectate la Olimpiadă.

Retrospectiva Jocurilor Olimpice: recorduri doborâte

• Chinezul Pan Zhanle și-a îmbunătățit cu 40 de sutimi de secundă propriul record la 100 m liber la înot.
• Poloneza Aleksandra Miroslaw și-a îmbunătățit recordul mondial la cățărare viteză pe 5 august. În calificări, ea a reușit un timp de 6 secunde și 6 sutimi. Precedentul record îl stabilise în septembrie 2023 (6 secunde și 24 de sutimi).
• Americanii Ryan Murphy, Nic Fink, Gretchen Wals și Torri Huske au câștigat proba de stafetă 4×100 m mixt cu un timp de 3 min 37 sec 43/100, nou record mondial. Vechiul record aparține Marii Britanii și fusese stabilit la Olimpiada de la Tokyo – 3 min 37 sec 58/100.
• Starul suedez din proba de săritură cu prăjina, Armand Duplantis, a reușit 6,25 m în finala olimpică și a îmbunătățit cu 1 cm vechiul record care îi aparținea.
• În concursul de atletism, în calificările probei de ștafetă mixtă 4×400 m, americanii Vernon Norwood, Kaylyn Brown, Bryce Deadmon și Shamier Little au obținut un nou record mondial cu timpul de 3:07.41, îmbunătățind cu peste 1,2 secunde vechiul record.
• În finala probei de 1.500 m liber la înot, Bobby Finke a stabilit un nou record mondial cu timpul de 14 min 30 sec 67/100.
• Britanicele Katy Marchand, Sophie Capewel și Emma Finucane au stabilit un nou record mondial în proba de sprint feminin pe echipe la ciclism, cu timpul de 45 sec 186/1000.
• La ciclism sprint individual masculin, Harrie Lavreysen a setat un nou record mondial cu timpul de 9 sec 88/1000.
• Cu un total de 420 kg, bulgarul Karlos Nasar a stabilit un nou record la haltere, categoria 89 kg.

Acestea sunt doar câteva din cele 32 de recorduri mondiale corectate la Olimpiada din Franța.

Controversele Olimpiadei de la Paris

Cu peste 10.500 de sportivi din 206 țări, un dispozitiv de protecție impresionant și aproape 9,5 milioane de spectatori, Olimpiada de la Paris nu avea cum să nu dezvăluie și unele controverse care nu au reușit totuși să își pună amprenta asupra impresiei generale.

Retrospectiva controverselor Jocurilor Olimpice

• Scena sărbătorii păgâne din deschiderea jocurilor a deranjat o parte dintre creștini, considerându-se că a fost inspirată din Cina cea de taină. Realizatorul acesteia a negat legătura cu scena biblică redată de Leonardo Da Vinci.
• Mulți sportivi s-au declarat nemulțumiți de condițiile din Satul Olimpic.
• Algerianca Imane Khelif și taiwaneza Lin Yu-ting au stârnit un scandal imens după ce au fost acceptate la Olimpiadă, deși Federația Internațională de Box Amator le-a descalificat de la Campionatul Mondial din cauza testelor ADN care evidențiau prezența unor cromozoni masculini. Ambele au devenit campioane olimpice.
• Medalia de bronz la sol în concursul de gimnastică a fost atribuită, pe rând româncei Ana Bărbosu și, mai apoi, americancei Jordan Chiles. O decizie TAS a hotărât ca medalia să revină reprezentantei noastre. Rămâne durerea tinerelor sportive implicate, consecința unor decizii bizare ale brigăzii de arbitre.
• Luana Alonso a fost eliminată din delegația Paraguay-ului pentru comportament nepotrivit.
• Australianul Tom Craig a fost arestat deoarece a încercat să cumpere droguri.
• Luptătorul egiptean Mohamed Ibrahim El-Sayed este investigat pentru o presupusă agresiune sexuală.
• Oficiali ai echipelor canadiene de fotbal au fost excluși de la Olimpiadă deoarece spionau cu drona echipele adverse.

Luminile scenei s-au stins la Paris, dar, după o scurtă vacanță, sportivii vor începe un nou ciclu olimpic, al cărui deznodământ îl vom cunoaște în 2026, când competiția va fi organizată de Los Angeles. Între timp, îi vom onora atât pe învingători, cât și pe învinși, arătându-ne aprecierea pentru eforturile și sacrificiile făcute.