Jocurile de noroc au existat încă din Antichitate. Jocurile de zaruri sau de cărți au devenit treptat foarte populare, până când au apărut sălile de jocuri. Mai târziu, acestea și-au schimbat denumirea cu un termen modern, și anume acela de cazino. Astăzi descoperim primul casino din România, o capodoperă arhitecturală ce a fost punctul central al vieții sociale în secolul XIX.
România deține unele dintre cele mai vechi cazinouri
Țara noastră a găzduit mai multe cazinouri. Deși nu au fost îngrijite foarte bine, aceste clădiri vechi și impunătoare, care variază ca stil și dimensiune sunt obiective turistice importante: Cazinoul din Constanța, Cazinoul din Sinaia, Cazinoul din Arad, Cazinoul din Vatra Dornei, Cazinoul din Slănic Prahova. Cazinoul din Băile Herculane.
La vremea lor, acestea nu au fost doar locații pentru jocuri de noroc, ci și centre de cultură, fiecare dintre ele găzduind concerte, piese de teatru, galerii de artă, dar și cafenele și restaurante. Un punct de reper al vieții sociale din acele timpuri, cazinourile trezesc și atăzi sentimente nostalgice sau de admirație.
Cazinoul Slănic Moldova
Primul casino din România este Cazinoul Slănic-Moldova, construit între anii 1892 și 1894. Cazinoul a luat naștere în perioada domniei regelui Carol l și a fost proiectat în scopul de a extinde stațiunile românești, urmând modelul unor destinații de renume. Ulterior au urmat cazinourile din Vatra Dornei (1898), Constanța (1910) și Sinaia (1912).
De construcția acestui cazinou s-au ocupat arhitecții George Sterian și H. Rick. Ei au folosir elemnte Art Nouveau cu influențe din stilurile neorenascentist și neoromânesc. Pe un teren în suprafață de 5.288 mp, cei doi au construit pe o suprafață de 1.847 mp. Clădirea era organizată pe două niveluri și era străjuită de două turnuri. În incinta sa funcționau un restaurant, o cofetărie, o cafenea, un salon de lectură, saloane de conversație și corespondență, o sală de teatru cu 500 de locuri, două mese de biliard și o sală de jocuri de noroc (blackjack, ruletă, baccarat, table, șah).
Primul casino din România a animat viața socială
În acea perioadă, jocurile de noroc erau încă la început de drum în România. Conform studiului științific realizat de Cleopatra Tautu între anii 1930 și 1934, jocurile din cazinoul Slănic-Moldova erau foarte variate pentru acele vremuri. În plus, clădirea a fost echipată corespunzător pentru a îndeplini toate nevoile cetățenilor. În ziarul ziarul Epoca, în ediția din 26 iulie 1897, la 3 ani de la inaugurarea cazinoului, se specifica:
„ Noul Casin, un adevărat monument de artă, pentru prima oară pus în exploatare în această stagiune, poate rivaliza cu tot ce s-a făcut mai de gust și mai luxos în acest gen; mobilat cu deosebit lux și îngrijire, în stejar masiv și plus, cuprinde vaste săli de mâncare, café, cofetărie, salon de lectură, conversație și corespondență, piane, jocuri de distracție, precum și o sală cu două biliarde aduse din renumita fabrică Iassinte din Lion. ”
În cadrul monografiei apărute în 1934, cazinoul Slănic-Moldova era prezentat ca principalul loc de distracție al stațiunii, unde foarte multă lume se aduna pentru sălile în care aveau loc jocurile de cărți și cele în care erau instalate mesele de jocuri de noroc. Acestea din urmă includeau: șah, table, bacara și ruletă, unde vizitatorii petreceau ore întregi încercându-și norocul sau luând parte la evenimente din postura de spectatori.
Jetoanele utilizate în cadrul cazinoului Slănic-Moldova sunt făcute din plastic de diverse culori și sunt păstrate în diverse colecții particulare. Toate jetoanele prezintă o valoare pe față, iar pe spate este inscripționat „CASINOUL SLANIC-MOLDOVA”, alături de literele „A.S.” în centru.
Suișuri și coborâșuri în existența cazinoului
De-a lungul timpului, cazinoul a trecut prin perioade de prosperitate, dar și prin momente dificile, care au necesitat reconstrucția acestuia în 1927, 1960, 1986-1989, 1994-1995. Viața a fost mai blîndă cu acest edificiu decât cu altele de acest gen. În 1960 i-au fost adăugate două terase, mai apoi a fost restaurat ca edificiu cultural, pentru ca în 1995 să treacă printr-un proces de reabilitare.
Deși cu rezonanță istorică, proprietatea a fost scoasă la vânzare de mai multe ori, prima dată în anul 2013, atunci când era nevoie ca unele datorii restante să fie achitate. Mai apoi, cazinoul a devenit obiectul a numeroase licitații. În 2021, impozanta clădire a fost anunțată la un preț de 2.250.000 de euro, care a scăzut ulterior la 1.900.000 de euro. Prețul a continuat să scadă până la suma de 1.450.000 de euro. Înconjurat de numeroase atracții turistice, precum mănăstirea Măgura Ocnei, salina din Târgu Ocna și cu posibilitatea de a organiza trasee turistice variate, să sperăm că acest edificiu își va găsi un proprietar care să îl aprecieze și șă-l îngrijească.